Paleo Dieta Romania

10Sep/130

Sănătatea pe termen lung începe aici

 

Lion feeding from a zebra (Panthera leo), Serengeti National Park, Tanzania

Vă pun o întrebare şi vreau să răspundeţi rapid. Cu ce se hrănesc leii?

Cu carne.

Evident, ăsta e răspunsul corect. Leii se hrănesc cu carne crudă. Cred că şi cei mai înfocaţi vegetarieni sunt de acord că leii trebuie să consume carne.

Dar de ce trebuie să mănânce carne? Cum stabilim noi cum trebuie să se hrănească o fiinţă?

Evident, leii sunt prădători. Vânează animale în sălbăticie, dar asta nu e tot. Leii vânează şi se hrănesc cu animale şi fac asta de sute de mii, chiar milioane de ani. Ăsta e secretul. Vânatul, ucisul şi consumul de carne crudă a dus la evoluţia leilor pe parcursul a milioane de ani. Construcţia genetică a leilor a fost modelată de consumul de carne. Dinţii şi ghearele lor sunt făcute pentru a ucide, tractul intestinal e menit să proceseze proteine şi grăsimi. Se poate chiar spune că genele leilor se aşteaptă la dieta sa dintotdeauna şi funcţionează cel mai bine când au o asemenea dietă. Şi invers, o dietă care deviază drastic de la dieta dintotdeauna a leilor probabil că va fi dăunătoare, răul făcut fiind proporţional cu gradul de deviere. O dietă vegetariană sigur îi va îmbolnăvi pe lei, slăbindu-i şi probabil făcându-i să devină supraponderali. O dietă vegană ar putea chiar să-i ucidă.

 

Nimeni nu v-ar putea contrazice că leii mănâncă doar carne crudă, şi oricine înţelege selecţia naturală e de acord că leii funcţionează cel mai bine pe o dietă din carne crudă, deoarece aşa au evoluat. Acest lucru e valabil şi în cazul altor animale. Vacile consumă iarbă, nu carne. Pisicile, aceste feline domesticite, consumă carne, nu legume şi cereale.

 

Şi oamenii?

Ei consumă "nuggets" de pui, sucuri şi pâine albă. Staţi... Nu sună prea e bine. Şi oamenii sunt animale. Om fi noi relativ nou-veniţi pe planetă, dar existăm de circa 200.000 de ani, iar strămoşii noştri au trăit cu milioane de ani înainte. Timp de peste 190.000 de ani, am fost vânători-culegători, trăind din ceea ce ne oferea natura. Vânam animale de talie mare, care se hrăneau şi cu plante, şi cu animale.

 

Apoi, am dezvoltat agricultura, iar în următorii 9.900 de ani, cerealele au ocupat un rol important în alimentaţia umană. Acum 100 de ani, producţia de hrană s-a industrializat, aducând odată cu ea uleiurile vegetale, grăsimile nesaturate, făina albă ieftină şi zahărul rafinat.

 

Poate că nu ştim cu exactitate în ce consta alimentaţia strămoşilor noştri paleolitici, dar ştim cu siguranţă ce nu consumau. Strămoşii noştri nu mâncau cereale, leguminoase, zahăr rafinat sau uleiuri vegetale procesate. Ideea e că oamenii sunt suficient de inteligenţi pentru a exploata tot ce are de oferit lumea naturală. Nu se limitează la o singură sursă de hrană, aşa cum fac leii cu carnea sau vacile cu iarba. Oamenii şi-au extins orizonturile. Au ales plantele comestibile, au vânat animale mari şi mici deopotrivă, au pescuit, au smuls din pământ rădăcinoasele comestibile şi au cules fructe de pădure. Varietatea de alimente disponibile în natură ne îngreunează posibilitatea de a stabili o dietă concretă a oamenilor... dar asta nu ne împiedică să ne dăm seama ce nu exista în vremurile de demult.

 

Iată ce ştim:

Cerealele şi leguminoasele nu puteau fi găsite de-a gata până la dezvoltarea agriculturii, acum 10.000 de ani. Dovezile arheologice sugerează că sănătatea umană a primit o lovitură grea odată cu dezvoltarea agriculturii. Astfel, s-a descoperit că agricultorii erau mai scunzi, aveau mai multe carii, creierul mai mic şi oase mai slabe decât vânătorii-culegători. Şi speranţa de viaţă le-a scăzut drastic. Siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză şi uleiurile vegetale, de exemplu, au fost create în ultima sută de ani, siropul de porumb fiind inventat abia acum 30 de ani. În ziua de azi, oamenii sunt mai graşi, suferă de diabet, cancer şi boli cardiace într-o proporţie mai mare decât oamenii de acum 100 de ani, chiar şi ţinând cont de diferenţa între speranţele de viaţă. Majoritatea, dacă nu chiar toate aceste afecţiuni sunt puse pe seama stilului de viaţă modern precar şi a alimentaţiei.

 

Dacă acceptaţi că anatomia animalelor, precum cea a leilor, funcţionează cel mai bine pe dietele străvechi, dictate de evoluţie, nu acelaşi lucru ar trebui să fie valabil şi în cazul oamenilor? Poate că ar trebui să analizăm mai îndeaproape, cu o atitudine mai sceptică, alimentele disponibile oamenilor abia în ultimii 10.000, 1.000 sau chiar 100 de ani. Poate că peştele, carnea, vânatul, nucile, seminţele, fructele, rădăcinoasele şi tuberculii, la dispoziţia vânătorilor-culegătorilor timp de milioane de ani, ne sunt benefice?

 

Cam asta e logica omului străvechi, şi cu toţii suntem oameni străvechi. Cel puţin, trupurile noastre asta vor să fie. Genele noastre cred în continuare că vânăm şi culegem, pentru că nu s-au schimbat prea mult în ultimii 10.000 de ani. Genele noastre se aşteaptă la anumite lucruri, la anumite mâncăruri, la niveluri de activitate şi la durate ale somnului. Funcţionează cel mai bine când suntem expuşi condiţiilor similare în care au evoluat. Şi iată secretul genelor noastre: acestea pot fi activate sau dezactivate. Se pot exprima. Doar pentru că omul "are" gena pentru, să zicem, cancer mamar sau diabet zaharat, nu înseamnă că e destinat să se îmbolnăvească de cancer mamar sau diabet zaharat. Înseamnă pur şi simplu că, dacă e declanşată de ceva din mediu, gena se va activa (sau se va dezactiva), iar omul va avea mai multe (sau mai puţine) şanse să contracteze boala. Aşa se defineşte expresia genică.

 

Ce mâncăm, cât dormim, nivelul de stres, modul în care ne mişcăm, cât ne expunem la soare – toţi aceşti factori de mediu pot declanşa expresia genică – în bine sau în rău. Deşi tot ceea ce facem poate declanşa expresia genică, lucrurile de care trebuie să ţinem cont sunt destul de puţine. De fapt, se poate rezuma în zece reguli simple, dar vom reveni asupra lor mai târziu.

 

Când oamenii au început să devieze de la străvechiul stil de viaţă de vânător-culegător, sănătatea lor a avut de suferit. Când alimentele procesate industrial au început să ia locul alimentelor naturale, sănătatea a avut şi mai mult de suferit. În ziua de azi, oamenii consumă majoritatea caloriilor din cereale rafinate, zahăr şi uleiuri vegetale. Îndură stresul cronic, duc vieţi sedentare, au slujbe care nu le plac şi trăiesc mai mult în casă. În ziua de azi, mai mulţi oameni suferă de diabet, boli cardiace, cancer şi obezitate decât înainte.

 

Există vreo corelaţie între toate astea? Cu siguranţă.

Dacă e o coincidenţă? Puţin probabil.

Cauza? Merită cercetată.

Pe viitor, vă propun să descoperim aceste cauze. Vom vedea o mulţime de moduri în care stilul de viaţă modern a deviat de la trecutul nostru evolutiv şi cum are de suferit sănătatea din acest motiv. Totul, de la alimentele consumate, la încălţămintea purtată, crema solară folosită, scaunele pe care stăm şi exerciţiile pe care le practicăm pot fi subiecte de discuţie.

 

Urmează noi articole!

Comentarii (0) Link-uri (0)

Nu există comentarii.


Lasa un comentariu

Niciun link.